Cred ca n-am mai cumparat un disc de cinci ani. De fiecare data cand ajung intr-un oras civilizat caut magazinele de muzica si stau ore intregi si rascolesc, caut, intreb, daca gasesc ce caut il intorc pe toate partile, il pipai si il miros. Apoi il pun la loc si plec. De fiecare data imi pare rau si imi spun ca data viitoare o sa dau si banii pe el. Din cand in cand primesc cate un vinil rar. La fel fac si cu el. Il intorc pe toate partile, il ascult o data apoi il impachetez si il pun bine. Sa nu se deterioreze cumva.
Nu cred ca nu cumpar din zgarcenie ci mai degraba dintr-o obisnuinta idioata. Stiu ca pot gasi orice la doar un click distanta si atunci imi spun ca n-are sens. Ma insel amarnic insa. Nimic nu se compara cu un album original, la fel cum nici un sunet nu e ca ala de vinil. Cred ca ar trebui sa-mi revin si sa ma apuc de cumparat.
Si nu neaparat de dragul celor care fac muzica. Mai degraba, de dragul meu.
9 comentarii:
vinilu se aude mai prost ca cd-ul pt ca are o frecventa maxima de 17khz, in timp ce cd-ul de 20khz.
(asta in teorie, de fapt in ambele cazuri frecventele sunt mult mai jos, 14 respectiv 18khz) (frecventele inalte sunt cele care dau perceptia stereo si de spatialitate, deci sunt cele mai importante)
vinilul se strica in timp, adica, cu cat il asculti mai mult cu atat se aude mai prost.
vinilul de buna calitate(180gr) e mai scump ca un cd din cauza materialelor folosite.
nu mai zic de picap- cap, curele, motorase si alte alea...
(un vinil rar este un vinil de sub 300 copii, poate sa ajunga si la 5000$(afx - analogue bubblebath 5))
ca ti se pare tie ca se aude mai bine si ca-ti place sa-l scoti din husa si sa-i simti mirosu de plastic ars , e alta poveste, dar nu se aude mai bine niciodata.
singurul motiv pt care merita sa cumperi un cd este fix ala, sau aia, care fac muzica.
dar, cel mai corect este sa asculti inainte, mp3 sau in magazin. adica, ieie mp3-ul, asculti, iti place, cumperi.
eu asa fac. ultima achizitie e neon bible, trebuie sa-mi vina.
din vanzari,procentual, "artistului" ii revin 12% (daca sunt 8 intr-o trupa care au compus toti melodia respectiva se impart cei 12% la 8)
4-6% + ora de munca, producatorului "artistic", adica ala care le da sfaturi.
asta inseamna ca sunt cazuri in care producatorul ia mai multi bani decat un membru al trupei, mai ales daca trupa este oarecum necunoscuta iar producatorul ben hiller sau nigel goldrich, dar nu steve albini.
steve albini e mai corect un pic, te taxeaza si cu asta basta, nu-ti cere procent.(siteul lui steve albini cu preturi cu tot, ca la metro http://www.electrical.com/booking.php)
este adevarat in acelsi timp ca si producatorul are un rol foarte important, dar 4-6% mi se pare enorm, mai ales cand trupa ia doar 12%.
1.5% + ora de munca ia inginerul de sunet , care mixeaza albumul, mare atentie aici, cel care inregistreaza si masterizeaza e platit la ora de munca sau pe piesa, deci numai cel care mixeaza e platit la ora de munca si primeste si procent din vanzare
bineinteles ca cifrele de mai sus sunt un fel de standard, o regula nescrisa a pietei si ca in cazul trupelor mai mari, procentele sunt complet diferite, nu cred ca dm au luat 12% iar ben hiller 7.5%. din vanzarile de la "playing the angel".
foarte multi bani se castiga si din difuzari. in marea britanie exista un sistem foarte bine pus la punct de colectare a banilor (PPL- www.ppluk.com) de la cei care emit muzica(radio, tv, etc)
asadar cumpara-ti toate cd-urile care-ti plac ca altfel esti hot!
@aphecs
in privinta asta n-am pareri proprii, ma bazez pe ce zic altii evident mai informati, prin urmare multumesc pentru procentele alea, habar n-aveam cum se face. In privinta trebii cu furaciunea, nu prea stiu, eu bag mana pana la cot si citesc articole care zic ca bine fac, sau pe-aproape. De pilda, am citit un articol al unuia care e prof la University of London, Goldsmiths College, Media and Communications Department, Des Freedman pre numele lui. Asta a publicat articolul intr-un jurnal prestigios numit The International Journal of Media Management (citez sursa nu ca sa vada lumea de pe blogul lui telibasa ce destept sunt eu, ci ca sa nu creada cineva ca citez din Q, The Sun sau National Inquirer) si zicea ca da, piata de vanzari de discuri a inceput sa scada cam odata cu explozia P2P, deci 1999, dar ca slinosii de corporatisti au dat vina pe fenomenul P2P (si au inchis napster-ul), in loc sa vada adevaratele cauze ale declinului, care sunt, dupa Freedman asta, dupa cum urmeaza:
- incetinirea economiei globale
- maturizarea pietei de muzica si faptul ca aia care cumparau CD-uri s-au prins ca $15-$25 pentru un CD e mult
- industria de muzica a refuzat sa investeasca in artisti noi si in genuri noi si s-a bazat pe dinozauri consacrati pe care oricum i-au mancat de vii cu contracte de genul "scoateti 4 albume in urmatorii 3 ani si v-am facut iar oameni"
- lipsa unor inovatii reale si majore in muzica in ultimii ani
Concluzia astuia e asa: industria de muzica nu-i trateaza cinstit nici pe aia care canta, nici pe consumatori. In plus, The Big Five vand muzica asa cum ar vinde cauciucuri sau conserve, iar pe aia care produc muzica ii trateaza precum angrosistii pe tarani de la Obor. Dupa care le plang de mila, ca astia ca telibasa baga trupele tinere in foame.
Dar cred ca ai dreptate pana la urma, e furt, fiindca daca eu fur un album, n-o sa se intample ca o sa mearga tommy mottola cu metroul la el la serviciu, dar the arcade fire sigur or sa ia mai putini bani decat ar merita pentru neon bible.
Eu iubesc sa cumpar cduri...in ultima vreme, fortata de imprejurari(lipsa dc++...existenta unora magazine in care sa gasesc cdurile pe care le vreau) mi-am facut ed cap..plec din fnac cu pungi imense cu cduri...ma intorc la camin...rasfoiesc de nspe mii de ori carticica...Asta cred ca e si partea care imi place cel mai mult la un cd...carticica aia..Screw the music! Carticica aia face toti cei 25 de euro...sau cat o fi cdu'...
Plus, e si idea AIA ca, deh...if you love the artist..hai, bah...show some respect...si cumpara-i cdu', cum a spus si aphecs...Am toate albumele Strokes in original..Chiar daca "Is This It?" l-am luat in iarna...si nu i-am scos tipla nici acum...Dar il am..asta e relevant...
Ma ingrozeste toate 'revolutia' asta electronica..cu iSingles si alte tampenii...I mean..unde mai e distractia? Imi e de ajuns ca downloadez muzica in forme ilegale...Eu nu vreau sa ajung sa cumpar mp3uri si sa le pun la un loc cu alea ilegale...Eu vreau sa simt the exciment de a cauta printre rafturi, de a ma enerva ca nu gasesc, de a umbla cu un cd in mana si un zambet idiot pe fata(ca, deh...IL AM!!!!) pana la camin...and then there's the Carticica...(da, stiu...sunt obsedata cu CARTICICA)....
Good, nuff said...ma duc sa beau cafeaua...poate nu mai zic tampenii...
*unor....
@marmorosblanc
exact, si eu am boala pe marile case de discuri mai ales cand vin cu raportul de profit..." anul acesta a fost un an slab, in loc de 200 mil euro profit am facut doar 189 milioane euro profit"
concluzia este ca singurii pt care merita sa cumperi albumu sunt aia care s-au implicat in facerea lui.
bineintles ca si casa de discuri si distribuitorul si asa mai departe au dreptul sa aibe un profit dar nu de 80%. adica mi s-ar parea corect ca treburile sa stea exact invers.
am stat de vorba cu un producator recunoscut , haydn bendall, si imi spunea cu durere in suflet ca astazi , intr-o casa de discuri un managener general poate sa plece in bahamas pe banii casei de discuri sa cheltuie vreo 50-60 000 de lire sterline(bilet avion business, hotel 17 stele, curva , inchiriat masina de lux, etc) fara sa se justifice in fata nimanui, dar, daca vrea sa aloce un buget cu 60 000 mai mare unei trupe, trebuei sa treaca prin vreo 5-6 comisii de aprobare si sa scrie vreo 500 de pagini de raporturi, analize financiare si alte treburi de genu asta. ABSURD!!!
alta sursa financiara independenta de casele de discuri sunt turneele. turneele nu au nici-o treaba cu casa de discuri .
se fac bani buni din concerte si mai ales din acareturile pe care le vand la aceste concerte.
se pare ca banii pt artist si banii pt organizare , scena etc se negociaza separat de celel mai multe ori. aici chiar nu exista reguli de impartire a banilor dar se pare ca trupa se alege cu cea mai mare parte din banii negociati iar agentul (booking manageru) cu mai putin.toti ceilalti de pe langa artist sunt angajati la salar.
organizatorii isi iau banii de pe bilete si de la sponsori si asa cam toata lumea e fericita. cu alte cuvinte daca va duceti sau nu la rolling stones pt ei e cam tot aia pe termen scurt, pt ca ei tot isi iau banii chiar daca pe stadion o sa fie doar 40 de oameni, ca la elton john.
ce ai spus tu cu investitia in trupe este adevarat, motivele sunt multe pt care nu se mai investesc bani, iar a investi bani intr-o trupa inseamna a-i acorda cat mai mult timp in studio in primu rand. inainte de aparitia anumitor programe de inregistrare care au inlocuit banda, era imposibil sa nu stai in studio si prin urmare petreceau cam un an pt un album bun. Astazi, 2 luni este exagerat de mult si sunt albume cunoscute noi care au fost inregistrate, mixate si masterizate in 2 saptamani (bloc party - silent alarm)
probabil asta este si motivul pt care si suna cum suna majoritatea albumelor...dar mai sunt si exceptii...muzica este senzationala, este produs impecabil, se aude aproape perfect, este foarte bine mixat, neon bible!
eu nu am cumparat niciodata un disc d-afara ca sa-i fac un bine artistului.precum spunea si muzicantu', il cumpar pentru mine.acuma daca ar fi sa cumpar toate discurile lui BOWIE m-ash ruina intr-o clipita iar el - credeti-ma nu s-ar imbogatii de pe urma mea!!!!!.dar uite ca usor..usor am reusit sa cumpar cateva albume.dezertatia facuta mai sus de niste oameni care se pare ca se pricep mai bine ca mine la muzica nu face decat sa-mi confirme teoria in privinta consumerismului chiar si in muzica(chiar daca statisticile arata diferit cu mult fata de acum 10ani.la noi consumerismul in ceea ce priveste muzica este inexistent-sa nu uitam ca la noi inca nu exista un magazin decent de muzica macar ca si la unguri.fiind in austria pentru concertul NIN am intrat in multe magazine de muzica pentru a cauta NIN. nu am mai gasit, tocmai din cauza concertului.un vanzator de la Muller mi-a zis ca s-a epuizat tot ce aveau cu NIN(am reusit totusi sa gasesc dvdul "Beside You In Time"-pitit dupa un dvd cu Alice In Chains-adica de la N la A?!!!!-va dati seama cu cata precautie si-a ascuns omul dvdul?!- in ziua concertului.in fine...fenomenul mp3 nu e atat de dezvoltat acolo ca la noi-asta e clar-oamenii mai cumpara discuri si uneori frenetic.ca veni vorba de Neon Bible, era pe primu loc la vanzari in Muller urmat de (nu va vine sa credeti!!!!!) TOKIO HOTEL.in fine.lumea cumpara acolo.eu din cauza ca nu am gasit Pretty Hate Machine mi-am luat Come To Daddy(Retail) si mi-as fi luat si GRINDERMAN, dar am sperat totusi ca voi gasi pana la plecare PHM.nu a fost cu noroc.iar acum chiar ascult un bootleg PEARL JAM LIVE at LANDGRAAF din 2000.original.si sunt bucuros.si chiar incer de acum sa cumpar muzica.pentru mine.sau pentru cel ce o face.in ceea ce priveste muzica romaneasca, Alex stie ca o cumpar.atunci cand e ceva de cumparat.
Textul asta a reusit sa stranga numai comentarii interesante si pertinente. Asa e frumos...
Ah...dar pe mine ma enerveaza...acum vreau sa merg sa cumpar cduri...mi s-a facut pofta...vorbesc serios...:|
@muzicant
vrei sa fii capitanul nostru?!
Trimiteți un comentariu