sâmbătă, 14 aprilie 2007

Hotel Fetish & Vaduva Bob @ Piata Universitatii

Concert cu trei trupe, nesemnate, necomerciale, in miezul zilei, in centrul Bucurestiului. Asa ceva e intr-adevar rar si, evident, incantator. Hotel Fetish, Vaduva Bob si The Pixels au fost cele trei formatii care au evoluat pe o scena mica din fata TNB, in fata a probabil 80 de persoane, in majoritate tineri.

Din pacate pe The Pixels nu i-am vazut decat la probele de sunet si mi-au parut interesanti dar pentru ca au evoluat ultimii, nu le-am vazut si concertul propriu zis. Am s-o fac cu prima ocazie.
I-am vazut insa pe Hotel Fetish si pe Vaduva Bob.

Hotel Fetish castiga in primul rand prin atitudine. Arata deloc extravagant dar absolut decent, prezenta scenica e exact ce trebuie pentru genul de muzica pe care il fac ei, par lipsiti de pulsiuni artisticoido-cretine si chiar daca nu suna foarte bine live, nu sunt nici rai. Nu am sa descriu ce gen de muzica fac, pentru asta exista pagina lor de MySpace. Insa mi-a placut de ei, deocamdata mai mult decat imi place muzica pe care o fac. Am sa mai merg la concertele lor si cred ca, din tot ce am vazut pana acum la capitolul “ tinere sperante”, au cele mai multe sanse.

Lor le-a urmat Vaduva Bob, trupa despre al carei concert as putea sa scriu pana maine.
Baietii n-au nimic. In afara de tobar, nici unul din ei nu pare sa stie sa cante iar vocalul care e si chitarist, n-are voce. Pur si simplu nu poate. Nu sunt in stare sa tina ritmul aproape niciodata si cred ca daca n-ar fi acel baterist, nu s-ar intelege nimic. Din nefericire nu le-am inteles versurile dar judecand dupa titlurile pieselor (Coitus Funeralia!!!) ma astept la ce e mai rau. Insa capitolul la care pierd cel mai mult este originalitatea. N-am nimic cu influentele, inspiratiile si pasiunile insa Vaduva Bob par coborati dintr-o emisiune tv de tipul “ Imita vedeta preferata”. De la inflexiuni vocale si stil pana la aspect si gestica, totul e Placebo la ei. Si e enervant cu atat mai mult cu cat imita atat de prost incat te umfla rasul.

Insa cel mai important e ca s-a intamplat asa ceva. Mi-a placut mult ideea acestui concert si, pentru prima data, simt ca incepe sa se schimbe ceva.

Niciun comentariu: