Gogol Bordello live @ Arenele Romane

Cum ar spune un domn care a fost si el la concert ca simplu spectator, nu-mi plac muzica tiganeasca, mai ales daca e facuta punk. Insa asta nu m-a impiedicat sa ma duc la Gogol Bordello, vineri seara, la Arenele Romane. Nu m-am asteptat la cine stie ce, n-am avut sperante ca o sa fie concertul vietii mele si nu am asteptat vreo iluminare. Gogol Bordello nu-mi plac sub nicio forma, fapt confirmat si de auditia de cu o seara inainte cand am ascultat toata discografia trupei si n-am avut nici macar o data vreo senzatie, oricat de mica. Ei bine, ce am vazut acolo mi-a schimbat mult perceptia asupra trupei. Un concert impecabil, o orchestra care aproape 2 ore n-a facut nici o greseala, un violinist si un acordeonist a caror energie m-a ametit si un vocalist care a alergat, s-a dezbracat, s-a tavalit si in timpul asta a si cantat. Impecabil. Atmosfera a venit si din cauza ca s-a baut bere (ceea ce ar trebui sa se intample la fiecare concert) si ca n-au fost decat vreo 2000 de oameni, majoritatea veniti in cunostinta de cauza si nu la plezneala cum se intampla in cele mai multe cazuri. Dupa concert am mai ascultat albumele o data si tot nu mi-au placut. Insa asta nu inseamna ca Gogol Bordello nu stiu sa cante. Stiu, si inca foarte bine. Doar ca mie imi plac punk curat si tiganeste tot curat. Cum ar zice dansul...